VOCEA DIASPOREI – Raluca Caranfil, Luxemburg: ”Promovez România mea cum mă pricep eu mai bine”

APDA, 25 octombrie 2017 – Raluca Caranfil a terminat jurnalism la Iași și a lucrat ca prezentator radio în București, Iași și Dublin, Irlanda. În Luxemburg locuiește de cinci ani și are propria firmă de comunicare.

Raluca a avut amabilitatea să răspundă întrebării campaniei Agenției Diaspora Azi – APDA, ”Ce crezi că ar trebui schimbat în România pentru ca românii din diaspora să se întoarcă?”

Iată materialul pe care ni l-a trimis la redacție:

”Nu cred că ar trebui schimbate multe lucruri pentru ca românii să se întoarcă, însă cred că trebuie dată o direcție a schimbării pentru ca cei din străinătate să își pună în calcule o întoarcere în România.

Eu fac parte din românii ce veșnic au bagajul la ușă, așteptând ziua când mă voi întoarce, însă cu cât petrec mai mult timp în străinătate îmi dau seama de lucrurile care nu merg în România și pe care mi le-aș dori schimbate.

Primul ar fi autostrăzi sau mai precis autostrăzi care să lege Moldova de restul țării. Eu sunt ieșeancă și mi-aș dori să traversez țara în câteva ore, să ajung în trei ore la București și în cinci la mare. Mi se pare incredibil că în România anului 2017 cei 50 de km de la limita județului Iași până la mine acasă se fac în doua ore. Prin comparație, în Luxemburg aceeași distanță o traversezi în 30 de minute. Cât timp pierd românii numai să ajungă din punctul A în punctul B?

Apoi aș eradica corupția. Sună extraordinar, dar e un proces de durată, a fenta legea cred că ne este scris noua românilor în ADN. Aș începe prin a da șanse egale și celor care vor să fie corecți, dar și pedepse celor care nu respectă legile. Locuiesc de mult timp în străinătate și am observat că străinii nu au așa un filon de corectitudine, toți ar fi corupți dacă ar putea, numai că pe aici nu se poate. Ai greșit, primești amenda acasă, o plătești și vezi tu mai apoi cu cine te cerți. La noi persoana cu care să te cerți e fix în fața ta și de cele mai multe ori acea persoana e coruptibilă. Vorbesc aici de micile furtișaguri, sunt sigură că nici nu îmi pot imagina până la ce stadii a ajuns corupția și curbarea legilor pentru câștigul propriu.

Dacă eu m-aș întoarce?

Cum spuneam îmi doresc să mă întorc, să aparțin. Mă simt suspendată între două lumi, cea de aici pe care mă chinui să o înțeleg și să îi respect regulile și cea de acasă de care m-am distanțat și nu o mai înțeleg. Îmi e dor de ai mei, de România mea, dar sunt conștientă că România pe care mi-o amintesc eu, nu mai există. Da, m-aș întoarce cândva, nu acum.

Acum viața mea e aici, iar știrile ce vin de acasă sunt din ce în ce mai teribile. Să te reîntorci în România înseamnă să o iei din nou de la 0, ori în acest moment din viața mea nu îmi mai doresc un reset. La pensie, o pensiune frumoasă, într-un fost han, la răscruce de drumuri. La pensie.

Până atunci promovez România mea cum mă pricep eu mai bine. Prietenii mei sunt români, vorbesc în permanență de lucrurile frumoase ce încă mai pot fi găsite în România. Organizez, împreună cu prietenele mele, de cinci ani Ziua Iei în Luxemburg, iar recent am organizat o conferință de prezentare a Iei autentice românești. Ne dorim să aducem expoziții și piese de teatru românești în Luxemburg. Din fericire luxemburghezii ne știu cu ce avem noi mai bun și sunt dorinici să afle mai multe.

În Luxemburg este un mediu multicultural extraordinar, în fiecare zi vorbesc cel puțin trei limbi străine și interacționez cu oameni de diferite culturi. Asta m-a învățat că răul nu e chiar atât de negru și mai ales m-a învățat să nu îmi vorbesc de rău țara. Mi-aș anula toate meritele dacă aș face asta. Sunt un om corect și chiar dacă am fost privită într-un anume fel ca venind din România, am încercat să schimb percepții prin exemplul personal.”

(A.R)