Un tânăr român se afirmă în fotbalul german: «Eu niciodată nu uit de unde am plecat»

APDA, 16 mai 2018 – Robert Burcea, 19 ani, joacă acum la FC Kray, o echipă din Essen din Oberliga germană. Are toate șansele să ajungă în Bundesliga. Drumul său spre succes conține deja epidoade memorabile, de sacrificii, de căderi urmate de ridicări spectaculoase.

A venit în Germania cu familia, în 2014. Cu un an înainte devenise campion național la juniori, în calitate de căpitan al echipei de la Academia de Fotbal Gică Hagi.

A jucat forbal de la 9 ani, în Constanța, orașul natal. Mai întâi la Metalul Constanța, un an, apoi la Academia de Fotbal Gheorghe Hagi încă 4 ani. A devenit căpitanul echipei Academiei și a câștigat numeroase trofee. Cel mai important a fost titlul de campion național în anul 2013. Apoi a plecat, nu fără păreri de rău.

«Am venit în 2014 în Germania, unde tatăl meu lucra de mai mulți ani. Imediat am dat probe de joc. M-am decis sa încerc direct la Schalke04 (Gelsenkirchen). După două săptămâni, antrenorul Willi Landgraf m-a oprit în lotul restrâns al formație u15 de la Schalke. Pot spune ca de aici a început și ghinionul meu.

O perioada de 6 luni am fost suspendat de Federația Română de Fotbal, nu am avut drept de joc deoarece nu au fost de acord cu transferul meu. În aceste 6 luni am jucat numai în meciuri amicale, după aceasta perioada de suspendare 4 luni de zile am avut probleme mari de creștere și nu am putut nici măcar sa ma antrenez.

După terminarea sezonului, cei de la Schalke au decis sa ma împrumute la Rot Weiss Essen, sa acumulez minute și experiență. După doar câteva meciuri jucate cei de la Rot Weiss Essen au vrut sa ma oprească de tot. Eu am fost de acord, deoarece eram într-o perioada de acomodare și integrare. Timp de 2 ani am avut evolutii constante a fost o perioada foarte grea, deoarece era total diferit de ceea ce trăisem în România. Deși și în România jucasem la cel mai înalt nivel.»

A urmat un ghinion și mai mare, o accidentare gravă.

«M-am accidentat într-un meci contra celor de la Rot Weiss Oberhausen, de altfel derby-ul din campionat. Am avut 2 ligamente rupte. După intervenția chirurgicală am fost nevoit sa stau pe bara timp de 8 luni. În aceasta perioada contactul meu cu cei de la Rot Weiss Essen a expirat și am fost nevoit sa-mi caut echipă.

În acord cu impresarul meu, am decis sa vin la FC Kray. Aici am fost primit cu brațele deschise, atât de staff, cât și de colegi. După nici doar 1 luna de antrenamente cu echipa, am suferit o “accidentare fantomă” cum îmi place mie să o numesc, având o bătătura în interiorul piciorului. Am suferit și aici o intervenție chirurgicală, dar din păcate fără rezultat.

Am mers din doctori în doctori și nimeni nu ii dădea de cap. Pana la urmă am reușit să iau legătura cu domnul doctor Tarek Nazer de la Clinica Masaya din București. El m-a readus pe picioare în mai puțin de 3 săptămâni, după ce 6 luni în Germania nimeni nu a reuțit să mă vindece. După alte 7 luni și jumătate am revenit pe gazon, cu o pofta mai mare ca niciodată sa joc și demonstrez ca orice se poate dacă ai încredere în Dumnezeu. Niciodată în aceste perioade grele prin care am trecut nu mi-am pierdut niciodată credința și speranța în Dumnezeu.»

Robert este hotărât să facă carieră în fotbalul german, dar nu va uita niciodată România.

«Îmi doresc foarte mult sa reușesc aici, în fotbalul german. Știu ca pot și vreau sa demonstrez asta. Eu cred că în Germania poți să reușești doar dacă îți schimbi mentalitatea de român. Dar din România am multe amintiri frumoase.  Începând de la Metalul Constanta până la ultimele zile petrecute la Academia Hagi. Eu niciodată nu uit de unde am plecat și am copilărit.»

Sorin Cehan