UN ROMÂN dă consultanţă Administraţiei Trump în problema coreeană

Poză din arhiva personală a lui Greg Paraschivoiu, pusă la dispoziția ziarului ZigZag Roman-Canadian...

APDA, 11 mai 2018 – La începutul lunii februarie, preşedintele american Donald Trump i-a primit, în Biroul Oval de la Casa Albă, pe opt dizidenţi nord-coreeni. Întîlnirea cu ei a venit la doar cî- teva zile după discursul liderului american despre Starea Uniunii, în care Trump a criticat dur regimul lui Kim Jong-un pentru încălcarea sistematică a drepturilor omului în ţara comunistă.

Puţină lume ştie, dar vizita dizidenţilor nord-coreeni a fost organizată de românul Greg Scărlătoiu, directorul executiv al Committee for Human Rights in North Korea (NRNK) din Washington D.C, unul dintre cei mai avizaţi experţi în chestiuni legate de peninsula coreeană. Un excelent cunoscător al situaţiei din regiune, el a explicat pentru ziarul ZigZag Român- Canadian în excelentul interviu realizat de Adrian Novac, cum a ajuns să fie “omul din umbră” care i-a pus în contact pe dizidenţii nord-coreeni cu preşedintele SUA şi de ce “trebuie să avem zero încredere în Kim”.

Expertul – care este fluent şi în coreeană – susţine că regimul de la Phenian “a călcat în picioare fiecare promisiune pe care a făcut-o”, iar “problema nord-coreeană nu poate fi rezolvată atît timp cît Kim rămîne la conducere”. Comunitatea internaţională ar trebui să fie sceptică în privinţa unor eventuale concesii făcute de liderul Coreei de Nord, crede Scărlătoiu, convins că atitudinea tăioasă a liderului de la Casa Albă a funcţionat în cazul Phenianului: “Stilul original al preşedintelui Trump i-a trimis fiori pe şira spinării lui Kim Jong-un şi celor care îl sfătuiesc. Dacă întîlnirea dintre preşedinţii american şi nord-coreean nu va da roade, opţiunea militară va fi considerată cu mare seriozitate“, afirmă el.

Declaraţiile lui Greg Scărlătoiu vin în contextul în care Kim Jong-un s-a întîlnit recent cu omologul său sud-coreean, Moon Jae-in, iar la începutul verii am putea să fim martorii unei întîlniri istorice între preşedinţii SUA şi Coreea de Nord. Expertul româno-american insistă că regimul Kim “nu îşi va abandona niciodată capabilităţile nucleare, pe care le consideră indispensabile în îndeplinirea obiectivelor strategice”.

Întrebat de Adrian Novac de la ziarul ZigZag Român-Canadian despre efectele pe care numirile lui John Bolton şi Mike Pompeo le vor avea asupra strategiei Casei Albe privind Coreea de Nord, Greg Scărlătoiu a spus că sînt “numiri excepţionale”, deoarece “Kim va şti că Administraţia Trump este foarte serioasă, iar presiunea va fi enormă”.

Omul din umbră

Vizita dizidenţilor nord-coreeni la Casa Albă i-a oferit preşedintelui Trump posibilitatea de a insista asupra încălcărilor drepturilor omului în Coreea de Nord, sublini­ind costurile umane imense pe care regimul autoritar al lui Kim Jong-un le are asupra populaţiei. Este un lucru subliniat de altfel şi de Scărlătoiu, care a declarat: “Coreea de Nord este un imens lagăr pentru majoritatea populaţiei. Supravegherea şi opresiunea sînt absolut sufocante“.

Cu doar cîteva zile înainte de vizita dizidenţilor, în timpul prezentării Stării Uniunii în Congresul de la Washington, preşedintele Trump i-a adus un omagiu lui Ji Seong-ho, un dizident care a fost invitat să urmărească discursul liderului american din loja Primei Doamne a Statelor Unite. Ji Seong-ho a fost şi în grupul care a vizitat Casa Albă. El şi-a pierdut un picior şi un braţ după ce a fost lovit de un tren atunci cînd, copil fiind, căuta mîncare prin gunoaie în perioada foametei care a afectat ţara comunistă. Ulterior, nord-coreeanul a evadat în Coreea de Sud.

Greg Scărlătoiu a fost cel care a facilitat şi prezenţa lui Ji Seong-ho în sala Congresului american pentru discursul lui Trump. Şase dintre cei opt nord-coreeni primiţi de Donald Trump trăiesc în prezent în Coreea de Sud, iar doi locuiesc în Statele Unite.

Rugat să explice cum a reuşit să organizeze cele două vizite ale dizidenţilor nord-coreeni, Scărlătoiu a spus că asta se datorează “menţinerii unei strînse comunicări şi relaţiilor de cooperare cu înalţi oficiali ai Administraţiei Trump“. Potrivit lui, Committee for Human Rights in North Korea – care este unica instituţie de cercetare din SUA dedicată exclusiv investigării situaţiei drepturilor omului din Coreea de Nord – va continua să joace un rol important în privinţa res-pectării drepturilor omului în cea mai izolată ţară din lume.

De altfel, Scărlătoiu – care este, printre altele, masterand al Universităţii Naţionale din Seul şi cetăţean de onoare al capitalei sud-coreene, cu numeroase editoriale şi articole publicate în presa americană – a apărut ca martor expert la mai multe audieri ale Congresului de la Washington privind drepturile omului din Coreea de Nord.

Întrebat dacă HRNK este implicat în vreun fel în întîlnirile care urmează, dedicate problemei coreene, Scărlătoiu a afirmat: “Am continuat să răspund solicitărilor înalţilor funcţionari guvernamentali americani, de fiecare dată cînd mi s-a cerut opinia”.

Poză din arhiva personală a lui Greg Paraschivoiu, pusă la dispoziția ziarului ZigZag Roman-Canadian…

Dacă negocierile eşuează, opţiunea militară e pe masă

Adrian Novac: – Să începem referindu-ne la activitatea dvs. legată de peninsula coreeană. La început de februarie aţi fost omul care a organizat întîlnirea unui grup de opt dizidenţi nord-coreeni cu preşedintele Trump, în Biroul Oval. Cum aţi reuşit?

Greg Scărlătoiu: – Am reuşit să fac asta datorită menţinerii unei strînse comunicări şi relaţiilor de cooperare cu înalţi oficiali ai Administraţiei Trump.

În plus, am fost cel care l-a recomandat şi adus pe Ji Seong-ho pentru a participa la discursul State of the Union, ca oaspete al Primei Doamne Melania Trump.

A.N:- Committee for Human Rights in North Korea este implicată activ în regiune. Ce activităţi desfăşoară şi ce speră să obţină?

G.S: – HRNK este unica instituţie de cercetare din SUA dedicată exclusiv investigării situaţiei drepturilor omului din Coreea de Nord. Ceea ce vrem să obţinem este respectarea de către Republica Populară Democratică Coreeană a tratatelor şi instrumentelor pe care le-a ratificat, menite să protejeze drepturile omului. Vrem ca regimul Kim să respecte recomandările primite de la alte state membre ONU în cadrul procesului UPR (Universal Periodic Review).

Întîi de toate, Coreea de Nord trebuie să desfiinţeze sistemul de lagăre pentru prizonieri politici. În jur de 120.000 de bărbaţi, femei şi copii sînt închişi în aceste lagăre.

A.N: – De-a lungul anilor aţi vorbit cu mai mulţi dizidenţi fugiţi din Coreea de Nord. Cum descriu ei viaţa de-acolo?

G.S: – Coreea de Nord este un imens lagăr pentru ma­joritatea populaţiei. Supravegherea şi opresiunea sînt abso­lut sufocante, iar situaţia economică continuă să fie gravă.

A.N: – Sînteţi implicat în următoarele întîlniri din zonă dedicate problemei coreene? Aţi fost solicitat să acordaţi consultanţă vreunei părţi?

G.S.: – Am continuat să răspund solicitărilor înalţilor funcţionari guvernamentali americani, de fiecare dată cînd mi s-a cerut opinia.

A.N: – Coreea de Nord a fost, în ultimul an cel puţin, o prezenţă constantă în media din întreaga lume. De ce s-a întîmplat asta?

G.S: – Din pricina atitudinii belicoase, a dezvoltării programului nuclear şi a programului de rachete balistice, precum şi din pricina violării flagrante a drepturilor omului şi a crimelor împotriva umanităţii comise de regimul Kim.

A.N: – Mulţi l-au criticat pe Donald Trump pentru atitudinea belicoasă faţă de liderul nord-coreean. Dincolo de stilul mai puţin ortodox abordat de preşedintele american, va da roade atitudinea sa în privinţa Coreei de Nord?

G.S: – Absolut. Preşedintele Trump a aplicat cu mare eficienţă elementele economice şi militare ale puterii naţionale a SUA, prin: întărirea sancţiunilor economice menite să prevină dezvoltarea şi proliferarea armelor nucleare şi a rachetelor balistice nord-coreene; trimiterea de armament şi capabilităţi militare în zona peninsulei coreene, menită să prevină – şi nu să provoace – un al doilea război coreean; şi sublinierea loialităţii americane faţă de alianţele strategice cu Republica Coreea (Coreea de Sud) şi Japonia.

În plus, America a fost predictibilă timp de multe decenii. Stilul original al preşedintelui Trump i-a trimis fiori pe şira spinării lui Kim Jong-un şi celor care îl sfătuiesc.

A.N: – Ce l-a făcut pe Kim să spună “Da” unei întîlniri cu Trump? I s-a făcut cumva frică de retorica agresivă a lui şi de presiunea constantă venită de la Casa Albă?

G.S: – Absolut. Sancţiunile funcţionează bine. Xi Jinping l-a sfătuit, probabil, pe Kim Jong-un să angajeze un dialog cu SUA, convins că preşedintele Trump este pregătit să recurgă la soluţia militară.

A.N: – S-a vorbit mult şi despre faptul că liderul nord-coreean blufează cu această schimbare de atitudine. Cum trebuie să-l înţelegem pe Kim?

G.S: – Obiectivele strategice fundamentale ale regimului Kim nu s-au schimbat: supravieţuirea regimului Kim; unificarea peninsulei coreene sub regimul Kim; dezvoltarea unei rachete balistice cu rază lungă de acţiune capabilă să lovească ţinte pe continentul nord-american; şi creerea de discordie între SUA şi Coreea de Sud.

A.N: – Dacă va avea loc, la ce să ne aşteptăm de la întîlnirea Trump – Kim?

G.S: – Trebuie să fim foarte sceptici. Preşedintele Trump va fi foarte sceptic. Regimul Kim a încălcat fiecare promisiune făcută în negocierile multilaterale sau bilaterale pe care le-a susţinut.

A.N: – Este posibilă denuclearizarea completă a peninsulei coreene, aşa cum vrea Administraţia de la Washington?

G.S: – Nu sub regimul Kim. Este un regim care nu îşi va abandona niciodată capabilităţile nucleare, pe care le consideră indispensabile în îndeplinirea obiectivelor stra­tegice menţionate mai sus.

A.N: – Ce ar putea cere Kim de la Trump în schimbul denuclearizării?

G.S: – Pentru moment, Kim va cere slăbirea şi diminuarea sancţiunilor împotriva Coreei de Nord. Kim este disperat să reia “cooperarea economică” cu Coreea de Sud, inclusiv relansarea Complexului Industrial Kaesong, care aducea regimului 120 de milioane de dolari pe an.

Mai tîrziu, sub pretextul “denuclearizării întregii peninsule coreene” va cere suspendarea exerciţiilor militare comune ale SUA şi Coreei de Sud, precum şi desfiinţarea alianţei SUA-Coreea de Sud.

Cînd va fi refuzat, va relua testele nucleare şi lansările de rachete balistice.

A.N: – Cîtă încredere ar trebui să avem în promisiunile unui lider autocrat, Kim, dintr-o dictatură comunistă?

G.S: – Trebuie să avem zero încredere în Kim. Este un regim care a călcat în picioare fiecare promisiune pe care a făcut-o. Kim va trebui să lucreze din greu pentru a cîştiga chiar o fărîmă de credibilitate.

A.N: – Cît de mult cîntăresc noile numiri în echipa de securitate a lui Trump (Pompeo şi Bolton) în strategia lui pentru peninsula coreeană? Va creşte presiunea exercitată asupra lui Kim?

G.S – Sînt numiri excepţionale şi Kim ştie că Adminis­traţia Trump este foarte serioasă. Presiunea va fi enormă. Dacă întîlnirea la cel mai înalt nivel nu va da roade, op- ţiunea militară va fi considerată cu mare seriozitate.

A.N: – Ar putea fi Bolton o problemă în încheierea unei eventuale înţelegeri cu Kim?

G.S: – Absolut deloc. Ambasadorul Bolton adaugă seriozitate şi credibilitate eforturilor de a denucleariza Coreea de Nord.

A.N: – Kim a mers recent la Beijing într-o vizită surpriză. Despre ce a fost vorba?

G.S: – Xi Jinping i-a explicat lui Kim Jeong-un că preşedintele Trump este gata să-l lovească. Kim este disperat şi presat de sancţiuni economice care au început să funcţioneze.

În Coreea de Nord, activiştii de ieri şi de azi iau notiţe cînd “comandantul suprem” este în “vizită de lucru”, cum se întîmpla şi cu Dej sau Ceauşescu. Dar în timpul întîlnirii cu Xi Jinping, Kim a luat notiţe. A fost o imagine fără precedent. Kim a dat impresia unui şcolar obraznic urecheat de părinţi după ce a făcut o dandana la şcoală.

A.N: – Simte China că a fost dată la o parte de la masă negocierilor din peninsulă? Ce urmăreşte Beijingul?

G.S.: – Poziţia strategică fundamentală a Chinei faţă de Coreea de Nord nu s-a schimbat. Coreea de Nord continuă să rămînă o zona tampon şi un satelit al Chinei. Coreea de Nord este un pion în jocul strategic al Chinei, menit să acapareze hegemonia în Marea Chinei de Sud şi jumătatea vestică a Oceanului Pacific.

A.N: – Poate fi rezolvată problema nord-coreeană atît timp cît Kim rămîne la conducere?

G.S: – Problema nord-coreeană include armele nucleare, chimice şi bacteriologice, rachetele balistice, crimele împotriva umanităţii şi provocările militare împotriva Coreei de Sud.

Nu, problema nord-coreeană nu poate fi rezolvată atît timp cît Kim rămîne la conducere.

Sigur, miracole se pot întîmpla. Să ne rugăm şi să sperăm că vom vedea un miracol şi Kim va accepta reforma, transformarea şi modernizarea Coreei de Nord, şi o va aduce în rîndul naţiunilor civilizate şi responsabile.