Scandalul niqab-ului în România şi ce prevede Legea neutralităţii religioase, adoptată recent în Quebec

APDA, 6 noiembrie 2017 – În aceste zile, în România este o adevărată dezbatere în urma articolului “Fără burka, niqab sau hijab în instituţiile de stat din România”, semnat pe blogul său de de profesorul de ştiinţe politice Florin Diaconu, de la Universitatea Bucureşti. Este vorba despre o situaţie în care o studentă de origine musulmană, provenită dintr-o familie de refugiaţi din Siria, a venit la cursuri purtând hijab (o năframă, care lasă faţa descoperită). Potrivit celor povestite de dl profesor pe blogul său, diferendul a pornit atunci când i s-a adresat studentei, după terminarea cursului, sugerându-i că ar putea “să ia în calcul” să vină la cursuri fără hijab. Discuţia dintre ei s-a tensionat, conducerea Facultăţii de Ştiinţe Politice a comunicat că desfăşoară o anchetă internă referitor la această situaţie, Ministerul Educaţiei a menţionat că se delimitează de atitudini precum cea a profesorului respectiv.

” (…) Prin urmare, cred că simbolurile religioase de orice fel NU trebuie afişate sau purtate la vedere, în clădirile în care funcţionează instituţii de stat (cu excepţia acelora care au, din start, un profil care face trimitere directă la religie – cum ar fi liceele confesionale, dacă ele sunt de stat, ca şi facultăţile de stat care pregătesc viitori clerici)”, afirmă profesorul Florin Diaconu în articoul de pe blogul său. Precizând că el nu deranjează pe nimeni cu credinţa sa, “indiferent care şi câtă e ea (şi nici nu comit gesturi ostentative cu încărcătura religioasă de vreun fel – nu cred că m-a văzut, de exemplu, cineva, vreodată, purtând pe piept, la vedere, vreo cruce, fie ea mare sau mică”, profesorul conchide că “în aceste condiţii, m-ar bucura tare mult să nu mai văd – dacă s-o putea – vreo burka sau vreun hijab atunci când intru la cursuri, pentru simplul motiv că nici eu nu afişez, pe catedră, şiruri-şiruri de icoane, de lumânări şi de cădelniţe în care să fumege tămâie”.

 

Ce prevede Legea neutralităţii religioase, adoptată recent în Quebec

După vreo 2 ani de aşteptare pe mesele deputaţilor din Adunarea Naţională din Quebec, acest proiect a fost adoptat recent. Astfel, conform Legii 62, a neutralităţii religioase, toate persoanele din provincia francofonă a Canadei vor fi obligate să-şi descopere faţa atunci când vor solicita sau oferi servicii instituţiilor guvernamentale provinciale.

Deşi nu se referă explicit la vălul islamic, legea interzice purtatul de burkă şi niqab în timpul relaţiei dintre cetăţean şi stat. De notat că în varianta finală legea a fost extinsă şi în ceea ce priveşte relaţia cu administraţia publică locală.

Conform Legii 62, chiar şi angajatele din grădiniţe care poartă o astfel de vestimentaţie vor trebui să-şi descopere faţa, examenele în instituţiile şcolare vor fi susţinute cu faţa descoperită, şi chiar şi în transportul public nu va fi permis accesul persoanelor care îşi acoperă faţa cu un asemenea văl.

Noile prevederi vor fi aplicate imediat după ce legea va fi semnată de Guvernatorul provinciei Quebec.

Singura excepţie este păsuirea până în vara viitoare a angajatelor din instituţiile preşcolare, pentru a le oferi acestora un timp de acomodare.

Opoziţia din legislativul din Quebec a votat împotriva legii, susţinând că aceasta nu merge suficient în profunzime pentru a se interzice folosirea tuturor simbolurilor religioase în raportul dintre cetăţeni şi stat.

 

Reacţii mixte dupa adoptarea legii

Adoptarea acestei legi a stârnit polemici aprinse, numeroase comunităţi musulmane din toate provinciile canadiene, inclusiv din Quebec, pronunţându-se critic.

  • Reprezentanţii acestor comunităţi spun că legea este îndreptată explicit asupra femeilor de religie musulmană, ceea ce înseamnă că acest grup de cetăţeni va fi marginalizat şi mai mult. Consiliul canadian al musulmanilor a emis un comunicat prin care acuză Guvernul Quebec că îşi gestionează agenda politică pe spatele minorităţilor, iar legea în sine este adoptată pentru a obţine capital electoral. Nu în ultimul rând, organizaţia susţine că legea vine în contradicţie cu dispoziţiile Cartei canadiene a drepturilor şi libertăţilor, care prevede neutralitatea statului în raport cu religia. Opinia este împărtăşită şi de Consiliul canadian al femeilor musulmane, care susţine că toate ONG-urile care se declară împotriva acestei legi vor lupta pentru abrogarea ei.
  • La Montreal, principalii candidaţi aflaţi în campanie electorală pentru fotoliul de primar al metropolei sînt în mare parte împotriva Legii 62.

– Valérie Plante a declarat că este de acord cu principiul neutralităţii religioase a statului, stipulat în document, dar nu şi cu obligativitatea dezvelirii feţei în instituţiile publice. Plante spune că legea este deconectată de la realităţile Montrealului şi încalcă drepturile şi libertăţile locuitorilor metropolei.

– De partea cealaltă, Denis Coderre, care speră la obţinerea încă unui mandat, afirmă că este de acord cu prevederea ca angajaţii statului să ofere servicii cu faţa descoperită, dar se declară împotriva obligării tuturor cetăţenilor de a face la fel pentru a beneficia de servicii publice. Mai mult, el susţine că nu era nevoie de o astfel de lege şi că nu este sigur în ce mod va putea fi aplicată în metropolă.

  • Şi Uniunea muncipalităţilor din Quebec a emis un punct de vedere împotriva prevederilor legale. Bernard Sévigny, primarul oraşului Sherbrook şi preşedintele uniunii, afirmă că municipalităţile din provincie nu vor aplica dispoziţiile legale pentru că, argumentează el, acestea vor să găsească soluţii noi pentru integrarea imigranţilor – iar legea de acum va avea efect total diferit.
  • La nivel naţional, Guvernul din Quebec a fost criticat de politicieni din Ontario, Alberta, dar şi din Parlamentul federal.

Prim-ministrul Justin Trudeau a căutat cuvinte neutre pentru declaraţiile sale, subliniind că Guvernul de la Ottawa va apăra drepturile şi libertăţile civile, nefiind treaba autorităţilor să indice femeilor ce haine să îmbrace.

Anterior, el declarase că nu este obligaţia Guvernului federal să dispute în insanţă legea adoptată de Quebec.

Premierul ontarian Kathleen Wynne a declarat că Legea 62 are prevederi inacceptabile şi va diviza societatea din Quebec.

Rachel Notley, premierul din Alberta, afirmă că legea nu are sens şi va provoca un nou val de islamofobie în ţară.

 

Dar, în pofida criticilor, Executivul din Quebec beneficiază de un puternic suport popular în provincie. Un sondaj realizat de Institutul Angus Reid relevă faptul că 87% dintre quebechezi susţin prevederile Legii 62, iar 6 din 10 locuitori şi-au exprimat suportul total.

Legea ar putea deveni subiectul fierbinte al alegerilor provinciale din 2018, deocamdată 1 din 5 quebechezi afirmînd că aceasta va fi decisivă pentru opţiunea lor de vot

 

Ministrul Justiţiei din Quebec: Legea nu este represivă

După valul de critici stârnit imediat după adoptarea legii, Stephanie Vallee, ministrul Justiţiei din Quebec, a ieşit în faţa presei pentru a lămuri încă o dată prevederile acesteia, subliniind că noua legislaţie nu este îndreptată împotriva vreunui grup religios şi va fi aplicată obligatoriu în toată provincia Quebec.

Persoanele care utilizează transportul în comun şi folosesc abonamente cu tarif redus pe care le sunt imprimate fotografiile vor fi obligate să-şi descopere faţa, pentru ca şoferul sau persoana de la ghişeul de tichete să se convingă că este vorba de cel căruia i s-a eliberat documentul de călătorie. Aici este vorba nu doar despre femeile de religie musulmană care poartă niqab, ci şi de persoanele care obişnuiesc să-şi ascundă faţa sub eşarfe în perioada rece a anului sau cei care poartă ochelari de soare. Imediat ce interacţiunea dintre acestea şi reprezentanţii companiei de transport se va încheia, persoanele respective vor putea să-şi acopere faţa din nou.

– Cei care utilizează titluri de transport obişnuite, tip OPUS, nu vor fi obligaţi să- şi descopere faţa la intrarea în autobuz sau metrou.

La fel se va proceda şi în cazul persoanelor care vor apela la serviciile librăriilor publice sau ale spitalelor: vor trebui să-şi descopere faţa în timpul intercaţiunii cu angajaţii acestor instituţii, iar după revenirea în sala de lectură sau în cea de aşteptare vor putea să se reacopere.

CRISTINA SOFRONIE, Montreal