Românii au început să emigreze și digital: își iau rezidență electronică, își deschid firme și plătesc taxe în Estonia

APDA, 5 iunie 2018 – Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat că mulți români își deschid firme în Estonia, unde procedurile sunt mai simple decât în România.

„Este incomparabil mai uşor să deschizi o firmă în Estonia. Pentru a-ţi face firmă în Estonia nici nu trebuie să te deplasezi undeva. Totul se face online, procedura este foarte simplă şi nu durează mai mult de 20 de minute să parcurgi întreaga procedură”, a declarat recent Florin Jianu,  într-o conferinţă de presă.

Estonia şi-a propus ca până în 2020 să aibă 20 de milioane de companii înregistrată la nivelul ţării cu acest tip de înregistrare electronică.

„Asta înseamnă că se plătesc taxe, impozite căte guvernul estonian. Şi vă reamintesc că Estonia are sub 2 milioane de locuitori”, a precizat Florin Jianu.

El precizează că, în industria digitală, foarte mulţi întreprinzători aleg alte sisteme legislative fiscale, care sunt mult mai potrivite domeniului de activitate, de exemplu Marea Britanie sau SUA.

„Dacă vorbim de IT sau industrii creative, întreprinzătorii din aceste sectoare şi start-up-urile îşi doresc reglementări cât mai simple”.

Jianu afirmă că cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal.

„Cele mai mari probleme sunt cauzate de modificările Codului Fiscal, aproape continue. În primele trei luni din acest an, prin opt acte normative, au fost modificate/completate 120 de articole din Codul fiscal. Deci 1,3 modificări pe zi calendaristică, în condiţiile în care la 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care alte 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate. Investitorii străini şi autohtoni sunt speriaţi de această avalanşă a modificărilor fiscale şi vedem şi în datele statistice oficiale. E ca atunci când ieşi pe mare, nu ieşi când e marea agitată, ieşi când marea este liniştită şi când prognoza arată vreme bună. La fel e şi în economie”, spune oficialul CNIPMMR.

De asemenea, în primele 90 de zile ale acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 835 de acte normative, peste 45% din legile şi ordonanţele adoptate afectând direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile (legislaţia fiscală, declaraţiile şi contribuţiile obligatorii etc.).

„Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2018, este previzibil că România va continua să se situeze şi anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală şi de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru investitori”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

Emigranți digitali

Corupția, birocrația și impozitele au împins ste de români să își ia „rezidență electronică” (e-rezidență) în Estonia. Orice interacțiune cu statul e online, de la deschiderea unei firme și declararea taxelor până la relația cu băncile.

Oricine poate deveni cetățean digital după ce completează un formular online și plătește 100 de euro.

Cătălin Simion, antreprenor IT, a povestit pentru vice.com: „Scopul era să fug de birocrația din România și să-mi deschid porțile către un viitor în altă țară. Am dat de o echipă care se ocupă complet de partea de înființare a companiei, de contabilitate, resurse umane, taxe și corespondență pentru 49 euro pe lună. Rezidența am obținut-o pe 12 decembrie. Pe 13 decembrie compania era deja înființată. Rezidența digitală îți oferă mobilitate deplină și viteză. Oriunde ești în lume poți semna digital un document fără să fii fizic în acel loc, dar având aceeași valoare.”

Un alt antreprenor, Mihai Moldovanu, administrator de sistem, a povestit de ce a ales Estonia: «În primul rând, din cauza climatului politico-economic din România din ultimii ani, pentru că gradul de instabilitate a depășit nivelul meu de confort. Acolo interacțiunea cu statul se face exclusiv online. Climatul politic este stabil acolo, taxele și procedurile nu se modifică de la o zi la alta. Nu trebuie să depun n declarații la ghișee, nu există split TVA și nici taxă de solidaritate. Profitul reinvestit nu se impozitează. În final, câștig două lucruri: timp și bani. Nu aș dori sa plec din țară, însă în cazul în care costurile de a rămâne (luând în calcul veniturile, timpul consumat, atmosfera și climatul politic) depășesc beneficiile de a sta, atunci o să mă gândesc la alternativa de a pleca definitiv.

Cătălin Cănulescu are 15 ani de antreprenoriat în România. «Nu o sa fiu ipocrit și să spun că aici nu sunt oportunități, că nu se poate câștiga foarte bine sau că ANAF-ul e Satana. Dar când vezi că se fură ca-n codru în continuare, sistemul PCR (pile, cunoștințe, relații) funcționează liniștit, aparatul bugetar e supradimensionat, Codul Fiscal se schimbă continuu, băncile au dobânzi cu două cifre la împrumuturi, dai comision pentru trecut prin fața sucursalei, infrastructură performantă nu avem și nici sănătate, te saturi la un moment dat și cauți alternative. (S.C.)

______________________

Val de insolvențe și desființări de firme

România a înregistrat o creştere accentuată a insolvenţei comerciale, în primele patru luni ale acestui an, arată ultimele date publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), citate de RADOR. Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) în caz de insolvabilitate sau suspendare s-a majorat faţă de anul precedent cu 17,38%, respectiv cu 35,58%, în ianuarie-aprilie 2018.

Conform datelor ONRC, 2965 companii şi PFA şi-au declarat insolvabilitatea în primele patru luni ale anului 2018, în timp ce alte 6.958 persoane şi-au suspendat activitatea. Capitala Bucureşti a înregistrat cel mai mare procent, companiile şi PFA-urile reprezentând aproape 20% şi 13% din totalul ţării. Sectoarele cele mai afectate de fenomenul de insolvenţă sunt comerţul en gros şi cu amănuntul, precum şi atelierele de reparaţii auto.

Anul trecut, 9102 de companii şi PFA şi-au anunţat insolvabilitatea, în creştere cu 8,73% din 2016, în timp ce alte 16.380 şi-au suspendat activitatea, o creştere de 2,9% faţă de anul precedent. Insolvenţele din România rămân de două ori mai mari decât media din Europa Centrală şi de Est (CEE), potrivit datelor prezentate în februarie de oficialii Coface, citată de agenţia oficială Agerpres.

_______________________