Presa spaniolă, elogii la adresa literaturii române: ”Nu a încetat să ne ofere suprize în ultimii ani”

APDA, 04 iunie 2018 – Prima săptămână a celui mai amplu târg de carte din Spania, care se desfășoară în principalul parc al Madridului și la care România esta țară invitată, a stat sub semnul ploii și, deci, al abundenței. Abundente au fost și articolele publicate în presa centrală, care au vorbit despre o adevărată “fiesta românească în Parcul Retiro”. El PaísEl MundoABCTVE și Radioul public spaniol, pentru a numi mediile centrale cele mai influente, dar și suplimentele culturale precum El CulturalBabelia ori reviste de specialitate precum Leer, W Magazin au dedicat ample dosare literaturii române. 

“Necunoscută timp de mulți ani, dintre toate literaturile de spectru european […] literatura română nu a încetat să ne ofere suprize în ultimii ani prin traduceri, pe lângă clasici ai secolului trecut (Mihail Sebastian ori un fabulos autor de avangardă precum Max Blecher) sau de minunați autori actuali, de circuit internațional” noteză critica și jurnalista literară Mercedes Monmany în cotdianul ABC din 28 mai. 

Mircea Cărtărescu, scriitorul desemnat să susțină conferința inaugurală a acestui târg, și care s-a convertit, alături de Ana Blandiana, într-un adevărat fenomen literar în Spania, mulțumită și recentelor premii literare câștigate în lumea hispanică – Leteo și Formentor –, a figurat în nenumărate articole de presă, interviuri, critici sau știri. Conferința sa inaugurală, intitulată Utopia lecturii, s-a convertit în sursă de aforisme pentru utilizatorii de Twitter, bloggeri și cititori care, zi de zi, scot la lumină noi reflecții ale scriitorului despre literatură și etică.

Cenzura, rezistența prin cultură, dezintegrarea memoriei, emigrația, viitorul cultural al Europei ori puterea poeziei de a se insinua în cotidianul tuturor, nu doar al elitelor intelectuale, au fost principalele linii ale interviului comun Ana Blandiana-Mircea Cărtărescu pe care l-a publicat suplimentul El Cultural. Aceeași revistă publică biografii și scurte interviuri cu șapte scriitori sub 40 de ani: Elena Vlădăreanu, Marius Chivu, Lavinia Braniște, Tatiana Tibuleac, Dan Sociu, Claudiu Komartin și Ruxandra Novac. Altele sunt temele care preocupă, conform selecției revistei culturale, tânăra generație de scriitori și poeți: intimitatea și viața privată, scăderea în importanță a literaturii în conștiința publică, aceasta nemaifiind o cale spre libertate și speranță, exilul, ori schimbările sociale care au antrenat și o schimbare de perspectivă asupra eticii. 

Lansarea traducerii romanului Întâlnirea, de Gabriela Adameșteanu, a fost primită cu superlative de criticul literat Mercedes Monmany: „celebra scriitoare Gabriela Adameșteanu, activistă democratică în timpul comunismului și autoarea unui roman, O dimineață pierdută (editura Lumen) care a făcut înconjurul lumii, fiind tradus în numeroase limbi, i-a dedicat o frumoasă și sfâșietoare lucrare [unchiului său, arheologul Dinu Adameșteanu], Întâlnirea (editura Xorki), acum tradusă, ca întotdeauna într-un mod magnific de către Joaquín Garrigós, care nu de mult ne-a oferit și versiunea în spaniolă a primului și minunatului roman a lui Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile”. 

Suplimentul cultural al ziarului El País a publicat în 26 mai o extinsă trecere în revistă a literaturii române, făcând pentru cititorii spanioli un concis, dar curprinzător, curs de istorie și cultură română. Pornind de la figurile literare și culturale care s-au impus în conștiința internațională din exil – Cioran, Eliade, Ionescu –, jurnalistul Ignacio Vidal-Folch menționează alți scriitori români care își croiesc un destin literar în afara țări: Cătălin Dorian Florescu, Marius Daniel Popescu, Ramona Bădescu, Ioan T. Morar, un loc aparte ocupându-l Herta Müller.„Perlele literaturii române din belle époque”, au parte de o analiză informată: romanele lui Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, Jurnalul lui Mihail Sebastian ori scrierile lui Max Blecher. Norman Manea, Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, „candidații la Premiul Nobel” încheie această lecție magistrală despre o literatură care stă sub semnul „incomod și neliniștitor” al istoriei.

Numărul 289 al revistei Leer dedică 16 pagini României universale, conform titlului articolului Luminiței Marcu, care împletește, la rândul său, o istorie a literaturii române de la cronicarii moldoveni până la Ana Blandiana, cu o contextualizare socio-culturală a vârstelor literaturii române. Marin Mălaicu-Hondrari, al cărui roman Apropierea a beneficiat de o ecranizare în regia lui Tudor Giurgiu, relatează experiența trecerii de la pagină la celuloid alături de traducătoarea sa, Elena García Borrás. Ioana Zlotescu și Joaquín Garrigós protagonizează un articol despre legăturile culturale româno-spaniole, în vreme ce Víctor Marquez Reviriego își imaginează un savuros „autentic fals interviu” cu Emil Cioran, a cărui recente traduceri din Lacrimi și sfinți și Razne vor face obiectul unei conferințe susținute de filososul Fernando Savater.

Multe sunt articolele, interviurile și reportajele apărute în presa centrală care subliniază calitatea programării pregătite – aproape 100 de evenimente – și care stă sub semnul prefacerilor României de la Marea Unire până în prezent. Fără doar și poate, România și autorii săi nu au beneficiat de o expunere mediatică mai vastă în lumea hispanică până la acest moment. Și abia s-au scurs 7 din cele 17 zile de târg! 

Participarea României în calitate de țară invitată este organizată de Institutul Cultural Român, prin filiala sa de la Madrid și Centrul Cărții, sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei și în colaborare cu Asociația Librăriilor din Madrid, și stă sub semnul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.