Meniu principal

Pensia italiană pentru comunitari, extracomunitari și cei repatriați în țările de origine

Cetățenii străini care au lucrat în mod legal în Italia (comunitari, extracomunitari sau repatriați în țările de origine) au dreptul la pensie la fel ca și cei italieni.

      Aici intră și categoriile pensiilor de bătrânețe și celor anticipate, pensiile directe și cele calculate în baza contribuțiilor vărsate, dar nu și cele asistențiale. Acestea se acordă și celor care s-au reîntors în țările lor natale.

Nu același lucru se întâmplă și cu ajutorul social (assegno sociale) pentru cei care se reîntorc în patrie, acesta nefiind transmisibil, el fiind perceput doar în cazul prezenței beneficiarului pe teritoriul Italiei.

Un străin care locuiște în mod legal în Italia poate obține și pensie de invaliditate  sau incapacitate.

În cazul acesta este nevoie de un permis de ședere nu pe o perioadă determinată (stagionale).În practică, ajutorul de incapacitate (assegno di innabilita) sau pensia de invaliditate pot fi acordate străinilor numai dacă se află în mod legal în Italia sau au un permis de ședere pentru azil sau protecție subsidiară.

     Important pentru extracomunitari și nu numai

      În mod normal, străinii au aceleași drepturi la pensie ca și italienii, chiar dacă s-au repatriat. În particular însă, străinii pot accede la pensii mai ușor decât italienii.

       Din 2019 etatea de pensionare a fost ridicată la 67 de ani, cu 20 de ani de contribuții plătite. Aceasta atât pentru străini cât și pentru italieni.

 

     Pentru extracomunitari însă, dacă prima contribuție la pensii în Italia a fost plătită după 31 decembrie 1995, pensia de vechime intră pentru categoria de 67 de ani dar și dacă are mai puțin de 5 ani de contribuții vărsate.

   

 Pentru străini, atât cei din UE, cât și cei din afara UE (chiar dacă au fost repatriați), cu o contribuție plătită înainte de 1996 și, prin urmare, supuși calculului mixt al pensiei, sunt necesari 67 de ani și 20 de ani de contribuții pentru pensia pentru limită de vârstă. Pentru cei care se încadrează integral în sistemul contributiv, adică cu prima plată începând cu 1996, există o diferență substanțială între rezidenții din Comunitate, rezidenții din afara UE și cetățenii extra-UE repatriați. Aceleași reguli ca și pentru cetățenii italieni se aplică cetățenilor UE sau imigranților care nu au fost repatriați. În practică, pensie de 67 de ani cu 20 de contribuții numai dacă cecul de pensie este egal sau mai mare de 1,5 ori cu alocația socială sau aproximativ 680 de euro pe lună. Fără 20 ani de contribuții sau prin cec sub pragul minim, pensia pentru limită de vârstă crește până la 71 de ani, cu cel puțin 5 ani de contribuții.

 

      În schimb, pentru persoanele repatriate, după cum s-a menționat mai sus, nu există nici o limită a contribuțiilor care trebuie plătite și nici un prag minim al pensiei. Contribuțiile plătite în Italia nu dau niciodată dreptul la restituire celor care le-au plătit, prin efectul vechii Legi Bossi-Fini. În ceea ce privește transferul de pensie, adică reversibilitatea în caz de deces al străinului repatriat, în cazul în care pensionarul moare după împlinirea vârstei de 67 de ani, pensia trece la moștenitori cu aceleași reguli în vigoare pentru italieni. În cazul în care moartea survine înainte de atingerea vârstei de pensionare, nu se acordă nici o pensie moștenitorilor decedatului

  • 3
  •  
  •  
  •  
  •  
    3
    Shares


Lasă un răspuns