Meniu principal

PDM anunță că vrea să creeze o coaliție cu PSRM. Reacția socialiștilor

Sursă foto: a-tv.md

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a anunțat că „va face tot ce este necesar pentru a evita alegerile anticipate” și va transmite o invitaţie către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), „pentru a avea o primă discuţie, ca să vedem dacă putem găsi o formulă de colaborare parlamentară, care să aibă la bază aşteptările şi priorităţile cetăţenilor”. Anunțul a fost făcut vineri, 31 mai, de către purtătorul de cuvânt al formațiunii, Vitalie Gămurari, după o perioadă în care PDM s-a remarcat prin retragere, iar mulți se întrebau de ce liderul partidului, Vlad Plahotniuc, nu mai apare în spațiul public. La scurt timp, socialiștii au menționat că vor analiza propunerea.

Democrații afirmă că sunt pregătiți să o voteze pe Zinaida Greceanîi în funcția de speaker al Parlamentului.

„Dacă vom găsi consensul necesar pe această direcţie, se poate trece rapid la formalizarea politică a acestei soluţii, atâta timp cât ambele părţi dau dovadă de flexibilitate şi de dorinţa de a găsi compromisul, care să satisfacă nevoile prioritare ale cetăţenilor”, a menționat Gămurari.

Totodată, în condițiile în care luni, 3 iunie, la Chișinău urmează să vină Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru politica de vecinătate și extindere, Dmitri Kozak, reprezentantul special al președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova și Brad Freden, directorul oficiului pentru afaceri din Europa de Est al Departamentului de Stat al SUA, PDM precizează că deciziile privind majoritatea parlamentară și viitorul Guvern trebuie luate „în țară”.

„Trebuie încetată practica păguboasă prin care politicienii aşteaptă ca cineva din afara ţării să vină să le spună cum să guverneze sau care sunt nevoile moldovenilor. (…) Apreciem foarte mult suportul tuturor partenerilor externi, care are menirea să ajute Republica Moldova, pe toţi cetăţenii, nu un partid sau altul, credem că rolul lor va fi,  în continuare, unul foarte important în sprijinirea ţării, dar după ce singuri vom fi capabili să formăm o majoritate parlamentară stabilă şi un nou Guvern profesionist”, se mai arată în declarația PDM.

La scurt timp, socialiștii au replicat că „a luat act de propunerea anunțată de PDM și urmează să o prezinte spre analiză și decizie Consiliului Republican al Partidului”, menționând că „toate deciziile de ordin tactic și strategic ale partidului sunt luate de către organele de conducere ale PSRM, în speță de către Consiliul Republican al Partidului Socialiștilor”.

Anterior, PDM le-a trimis scrisori liderilor blocului ACUM, Andrei Năstase și Maia Sandu, care au refuzat să discute cu democrații. Și socialiștii „și-au exprimat disponibilitatea de a crea o majoritate parlamentară cu blocul ACUM”, menționând că dacă acest lucru nu se va întâmpla, ei spun că urmează să fie desfășurate alegeri anticipate

Socialiștii au solicitat ca speaker în Legislativ să fie numită Zinaidei Greceanîi, președinta formațiunii, iar în Guvern vor să aibă oameni la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, al Apărării și cel de Externe și tot ei să stabilească reprezentantul care va fi vicepremier pentru reintegrarea țării.

De cealaltă parte, ACUM a propus ca speaker să fie Năstase, iar Sandu – premier. Totodată, blocul a insistat pe învestirea unui Guvern minoritar și votarea unui pachet de „dezoligarhizare” a țării.


În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, 35 de mandate le-au revenit socialiștilor, 30 – democraților, ACUM are 26 de mandate, Partidul „Șor” – 7, iar trei deputați sunt independenți. Pentru crearea unei coaliții sunt necesari cel puțin 51 de deputați.

Conform Constituției Republicii Moldova, în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau a blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Totodată, potrivit Codului electoral, alegerile anticipate se organizează peste cel puţin 60 de zile, dar nu mai târziu de trei luni de la dizolvarea Legislativului.

Săptămâna trecută, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a cerut ca magistrații Curții Constituționale să stabilească dacă termenul-limită se calculează de la validarea mandatelor aleșilor – 9 martie – sau din 21 martie, când a avut loc ședința de constituire a Parlamentului.

Sursă foto: a-tv.md

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  


Lasă un răspuns