Meniu principal

Criza austriacă – o nesperată bulă de oxigen pentru Uniunea Europeană

În opinia lui Valentin Naumescu, doctor în ştiinţe politice, cutremurul politic din Austria este o nesperată bulă de oxigen pentru partidele pro-europene şi totodată un uriaş, ruşinos recul pentru naţionalişti şi eurosceptici.

Amintindu-ne că Henry Kissinger numea Austria „seismograful Europei”,ne vom gândi imediat la semnificațiile interne dar mai ales externe ale cutremurului politic major de la Viena. Să fie aceasta „lebăda neagră” care să dea lovitura de început populismului anti-european? Ce să însemne, deci, pentru UE prăbușirea Partidului Libertății din Austria (ce denumire înşelătoare), unul dintre partidele demult consacrate ale opțiunii naționaliste eurosceptice de pe continent, ale extremismului de dreapta, cu susținere binecunoscută din partea Rusiei? Cine a pregătit și livrat presei germane taman acum, cu doar câteva zile înainte de alegerile europene, acest cadou nesperat pentru partidele pro-europene? Cărui „stat paralel” (nu e obligatoriu să fi fost cel austriac…) trebuie să îi mulțumim pentru serviciul public de a fi devoalat adevărata față a extremiștilor, dincolo de ipocrizia și demagogia bună de sucit mințile alegătorilor prostuți?


Vicecancelarul Strache a părăsit așadar lamentabil scena politică, după apariția unei înregistrări în care face dovada mai mult decât limpede fie a apartenenței la grupări interlope, fie a unei stupidități care ne lasă nedumeriți cum un asemenea personaj de slabă factură (la fel ca și liderul istoric al acestui partid, Jörg Haider, decedat în 2008 într-un accident de mașină) a putut ajunge adjunctul șefului guvernului de la Viena. Iar implicarea malefică a Rusiei în politica democrațiilor occidentale este astăzi devoalată în chip clar, chiar dacă Putin (Rusia) „se jură că nu fură dar a fost prins cu rața în gură”. Desigur, apreciem și răbdarea tactică a celor care au deținut înregistrarea datând din 2017 și au ieșit cu ea abia acum (sau au cumpărat-o acum de la cei care o aveau de doi ani), pentru ca „deliciul” politic să fie maxim. Aș mai face doar comentariul că neașteptat de prompt și de inspirat a fost tânărul cancelar Sebastian Kurz, care, la doar 32 de ani, a avut prezența de spirit să ceară imediat și ferm președintelui van der Bellen alegeri anticipate (altfel le-ar fi cerut oricum opoziția și opinia publică), alegeri pe care cred că le va câștiga, în septembrie, mai clar decât pe cele din octombrie 2017, nemaiavând nevoie de cooptarea partidului de extremă-dreapta la guvernare.
Dar „ora exactă” a Uniunii Europene înseamnă mai mult decât cutremurul politic de la Viena. Înseamnă o serie de alte câteva teme importante, care definesc o Uniune aflată în plin proces de schimbare.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  


Lasă un răspuns