Canada recunoaște românilor calificările profesionale și acordă viza temporară în scop profesional

APDA, 28 septembrie 2017 – De la 21 septembrie 2017 au intrat în vigoare, cu titlu provizoriu, majoritatea prevederilor din Acordul Economic şi Comercial între Canada şi Uniunea Europeană (CETA) – aşa cum este cea privind eliminarea taxelor vamale: de la 25%, procentul mărfurilor canadiene scutite de impozit în ţările UE s-a majorat la 98%. După ratificarea acestui important document în Parlamentele tuturor statelor membre ale Uniunii, vor începe să se aplice şi celelalte părţi care acum nu fac obiectul unei aplicaţii provizorii – de exemplu, anumite articole din capitolele legate de investiţii şi servicii financiare.

Răzvan Dupleac, consilier în emigraţie în Canada, recunoscut de Guvernul federal şi cel al provinciei Quebec, explică cele două dintre capitole din CETA ale căror prevederi îi interesează în mod deosebit pe românii din ţară sau din diaspora, care vor să vină temporar la muncă în Ţara frunzei de arţar:

  • Admiterea şi sejurul temporar în scop profesional (în Canada) pentru persoanele fizice.
  • Metodologia pentru recunoaşterea mutuală a calificărilor profesionale.

____________________________________________________

Sejurul temporar, în scop profesional

În vederea facilitării comerţului de servicii, CETA prevede ca cele două părţi să autorizeze admiterea şi sejurul temporar pe teritoriul lor pentru persoanele fizice care oferă servicii contractuale, vizitatorilor în scop de afaceri, investitorilor, specialiştilor transferaţi temporar în cadrul unei companii pe teritoriul celeilalte părţi şi profesioniştilor independenţi care se deplasează pe durate scurte în scop de afaceri pe teritoriul celeilalte părţi.

  • Acordul NU conţine prevederi pentru cei care caută să integreze piaţa muncii din una din ţările semnatare, nici măsuri privind obţinerea cetăţeniei, rezidenţei sau a unui loc de muncă permanent.
  • Facilităţile se referă, pe de-o parte, la transferul angajaţilor în cadrul unei firme care are activităţi pe teritoriul ambelor părţi şi vrea să mute temporar cadre superioare sau specialişti dintr-o ţară în alta, iar pe de altă parte la deplasarea temporară a profesioniştilor independenţi care au un contract de muncă, deţin o diplomă universitară sau un titlu ce demonstrează un nivel de cunoştinţe echivalent şi dovedesc că au calificarea profesională necesară, cerută de legislaţia din ţara unde se furnizează serviciul.

În cazul mutării angajaţilor în cadrul aceleiaşi companii, acordul se aplică în 37 de sectoare de activitate, printre care contabilitate, servicii juridice de drept internaţional public, arhitectură, inginerie, medicină, stomatologie, medicină veterinară, industria extractivă, întreţinere şi reparaţii de nave, material feroviar, autovehicule, avioane şi părţi componente, servicii de telecomunicaţii etc.

În schimb, în ceea ce priveşte profesioniştii independenţi, lista sectoarelor este mai puţin generoasă, cuprinzînd doar 17 sectoare, incluzînd arhitecţii, inginerii, specialiştii în informatică, profesorii universitari sau traducătorii, dar fiind excluse, de exemplu, dintre serviciile amintite anterior (cele de întreţinere şi reparaţii de nave, material feroviar, autovehicule, avioane şi părţi componente).

  • Referitor la admiterea şi sejurul temporar în Canada pentru cetăţenii UE, CETA are unele restricţii care se aplică diferit, în funcţie de ţara de origine din care provin specialiştii.

De exemplu, indiferent de sectorul în care specialistul îşi desfăşoară activitatea, se prevede:

În cazul României, Bulgariei, Ungariei şi al altor ţări membre UE, admiterea specialiştilor la sejururi temporare este permisă pentru majoritatea sectoarelor de activitate numai după examinarea strictă a nevoilor economice, principalul criteriu fiind evaluarea sectorului respectiv ţinîndu-se cont de numărul de furnizori de servicii existenţi şi dacă măsura va avea repercusiuni asupra acestora.

– Dacă pentru unii cetăţeni (austrieci, belgieni, britanici etc.) există diferite limitări privind durata maximă a sejurului, în cazul cetăţenilor români NU nu sînt astfel de restricţii.

_____________________________________________________________________

Recunoaşterea calificărilor profesionale

Prevederile CETA vizează profesiile reglementate în fiecare din ţările UE, respectiv în provinciile şi teritoriile din Canada. Părţile semnatare s-au angajat să creeze un Comitet mixt care să analizeze recomandările propuse de entităţile autorizate în fiecare ţară să negocieze un acord de recunoaştere mutuală a calificărilor profesionale.

Comitetul mixt trebuie să se reunească în primul an după intrarea în vigoare a CETA, iar procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale se va face în 4 etape:

  1. Verificarea echivalenţelor, care cuprinde

a) stabilirea activităţilor pentru fiecare profesie reglementată;

b) cerinţele pentru fiecare profesie reglementată: nivel de studii şi durata lor, condiţii de admitere, materiile studiate;

c) verificarea condiţiilor de acces la profesia reglementată: stagiu/practică profesională, perioadă de “ucenicie” înainte de obţinerea licenţei complete etc.;

d) identificarea diplomelor şi certificatelor necesare practicării unei profesii reglementate.

  1. Evaluarea “diferenţelor substanţiale”. În această etapă se verifică dacă între diferitele ţări vizate de CETA există “deosebiri importante sau notabile” în conţinut sau în pregătirea profesională.
  2. Adoptarea de măsuri compensatorii. Dacă se ajunge la concluzia că există o diferenţă substanţială în privinţa calificărilor profesionale, se vor impune măsuri compensatorii pentru eliminarea acestui decalaj.

Măsurile compensatorii pot fi: o perioadă de adaptare profesională sau un test de aptitudini. Aceste măsuri trebuie să fie proporţionale cu decalajul constatat.

  1. Stabilirea condiţiilor pentru recunoaşterea profesională. În această ultimă etapă, părţile stabilesc care sînt calificările necesare pentru o anumită profesia reglementată şi, dacă sînt necesare măsuri compensatorii, care sînt acestea.

Cristina Sofronie, Montreal