28 de români candidează pe listele unor partide din Belgia la alegerile locale

Sediul Comisiei Europene, in Bruxelles, 25 martie 2014. OCTAVIAN CARARE / MEDIAFAX FOTO

APDA, 24 septembrie 2018 – 28 de români candidează pe listele unor partide din Belgia la alegerile locale programate pentru 14 octombrie. Ei încearcă să ocupe funcţii de consilieri locali în mai multe localităţi, inclusiv în capitala Bruxelles. Iniţiatorul proiectului DreptLaVot, care încurajează românii să voteze la alegerile din Belgia, Ioana Banach, afirmă că cetăţenii români contează în acest scrutin, în condiţiile în care – doar la Bruxelles – reprezintă 9% din populaţie.à

”În data de 14 octombrie, vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administraţiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri. Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri. De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulţi români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată ţara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles, conform statisticilor oficiale şi fără a include românii ce au deja şi cetăţenia belgiană. Odată cu numărul, creşte şi potenţialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona şi de a influenţa modul în care suntem trataţi de către autorităţile belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potenţial de a influenţa alegerile. De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulţi români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene”, a arătat Ioana Banach.

Potrivit acesteia, la alegerile locale din 14 octombrie şi-au depus candidatura 28 de români, 5 pentru posturi de consilieri locali în Molenbeek Saint Jean, 3 în Anderlecht, dar şi 2 în Bruxelles.

”Aceste candidaturi arată faptul că suntem atât de mulţi care ne implicăm în viaţa politică la nivel local. Înseamnă că avem o oportunitate de a fi remarcaţi. Locuim în Belgia, lucrăm în Belgia, creştem copii în Belgia, suntem activi în instituţiile europene, mediul de afaceri, servicii, pe scena culturală şi aşa mai departe. A avea reprezentanţi români la nivel politic înseamnă că putem să fim mai activi în a le arăta belgienilor ce contribuţie aducem ţării lor. Putem, până la urmă, să îmbunătăţim imaginea României şi a românilor”, a explicat Ioana Banach.

Aceasta a subliniat că prezenţa unor români pe listele unor partide belgiene înseamnă şi faptul că se poate face o altfel de politică.

”Mulţi am plecat din România în căutarea unui trai de viaţă mai bun, un venit mai decent şi o şansă de a clădi un viitor pentru familiile noastre. De ce să nu căutăm, atunci, şi o clasă politică mai decentă, mai puţin coruptă şi mai interesată de bunăstarea noastră? Cu siguranţă evoluţia politică din România inspiră dezgust multora dintre noi. Sigur, politica implică scandaluri peste tot, iar Belgia nu face excepţie. Totuşi, prin acţiunile lor, aceşti candidaţi români sunt dispuşi să îşi dedice timpul de cele mai multe ori peste programul lor obişnuit la jobul de zi, în condiţiile în care majoritatea lucrează în instituţiile europene, ONG-uri sau sunt implicaţi în mici afaceri, iar asta îmi dă un gram de speranţă”, a mai arătat iniţiatorul proiectului DreptLaVot.

Ioana Banach a precizat că a fi consilier local în Belgia nu este o carieră, ci este o pasiune care aduce cam 100-200 de euro pe lună, ”mult sub nivelul de investiţie personală cerut”.

”În data de 14 octombrie, vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administraţiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri. Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri. De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulţi români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată ţara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles, conform statisticilor oficiale şi fără a include românii ce au deja şi cetăţenia belgiană. Odată cu numărul, creşte şi potenţialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona şi de a influenţa modul în care suntem trataţi de către autorităţile belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potenţial de a influenţa alegerile. De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulţi români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene”, a arătat Ioana Banach.

Aceasta a subliniat că prezenţa unor români pe listele unor partide belgiene înseamnă şi faptul că se poate face o altfel de politică.

”Mulţi am plecat din România în căutarea unui trai de viaţă mai bun, un venit mai decent şi o şansă de a clădi un viitor pentru familiile noastre. De ce să nu căutăm, atunci, şi o clasă politică mai decentă, mai puţin coruptă şi mai interesată de bunăstarea noastră? Cu siguranţă evoluţia politică din România inspiră dezgust multora dintre noi. Sigur, politica implică scandaluri peste tot, iar Belgia nu face excepţie. Totuşi, prin acţiunile lor, aceşti candidaţi români sunt dispuşi să îşi dedice timpul de cele mai multe ori peste programul lor obişnuit la jobul de zi, în condiţiile în care majoritatea lucrează în instituţiile europene, ONG-uri sau sunt implicaţi în mici afaceri, iar asta îmi dă un gram de speranţă”, a mai arătat iniţiatorul proiectului DreptLaVot.

Ioana Banach a precizat că a fi consilier local în Belgia nu este o carieră, ci este o pasiune care aduce cam 100-200 de euro pe lună, ”mult sub nivelul de investiţie personală cerut”.

”Am cunoscut câţiva dintre candidaţi şi m-am bucurat enorm să văd oameni motivaţi de şansa de a face ceva pentru comunitatea română, mai degrabă decât de bani sau faimă”, a menţionat Banach.

Românii s-au implicat în mai toate familiile politice semnificative din Belgia, ocupând locuri pe listele electorale ale majorităţii partidelor din actuala guvernare, cu excepţia Partidului Popular (PP) şi a extremiştilor de dreapta şi de stânga. Cel mai popular partid pentru candidaţii români este Mişcarea Reformistă (MR), partidul conservator-liberal, care l-a dat pe actualul prim-ministru al Belgiei, Charles Michel. MR a atras nu mai puţin de 10 candidaţi români. Pe listele Partidului Socialist (PS) se regăsesc 8 români, dintre care doi candidează ca independenţi pe listele PS. Alte partide pe listele cărora se regăsesc co-naţionalii noştri sunt: Partidul Social-Democrat Flamand (De Vlaamse Sociaaldemocratische Partij – sp.a), Centrul Democract Umanist (Centre démocrate humaniste – CDH), Partidul Creştin-Democrat şi Vlamand (Christen-Democratisch en Vlaams – CD&V), Liberialii şi Democraţii Flamanzi (Open Vlaamse Liberalen en Democraten – OPEN VLD) şi Partidul Verde (Groen-Ecolo)”.

Potrivit prezentării făcute pe site-ul Rombel, Daniela Livia Bîciu candidează pe lista primăriţei Françoise Schepmans din Molenbeek, o comună de lângă Bruxelles, pentru funcţia de consilier comunal, şi îşi propune să aducă în faţa electoratului un proiect politic liberal, ”în care omul este măsura tuturor lucrurilor şi în care meritul, responsabilitatea individuală şi libertatea ocupă un loc central”.

”Sunt de aproape 20 de ani în Belgia. Nu m-am teleportat într-o nouă realitate, ci am parcurs toate etapele integrării, de la studenţie până la pozitia actuală, de expert în comunicare, pentru instituţii europene şi internaţionale. Acest parcurs nu a fost uşor, mai ales într-o perioadă în care belgienii nu cunoşteau despre România decât povestea lui Dracula, Ceauşescu şi, eventual, Nadia Comăneci”, arată în prezentarea sa de candidat Daniela Livia Bîciu.

Aceasta a studiat comunicarea de masă la Şcoala Franceză de Ataşaţi de Presă, urmând diverse specializări în geopolitică, la Academia Diplomatică Europeană, precum şi cursuri online de comunicare umanitară la Universitatea din Geneva şi Harvard Project.

„Am lucrat, printre altele, pentru Comisia Europeană, pentru Programe Regionale America Latină şi, de asemenea, ca purtător de cuvânt pentru UNHCR în Africa Centrală. Dar şi în sectorul privat, călătorind în peste 50 de ţări. Această diversitate profesională mi-a permis consolidarea competenţelor în afara sferei politice şi o înţelegere exactă a vieţii reale a oamenilor, uneori în condiţii foarte, foarte dificile. Militez pentru drepturile femeilor, mai ales libertarea de iniţiativă economică, ca mijloc de emancipare socială. Pentru implicarea mea în societate, pentru cunoaşterea realităţilor, am fost distinsă cu titlul de Cavaler al Meritului Social al Regatului belgian”, a precizat românca.

Daniela Livia Bîciu participă la alegerile locale din 14 octombrie cu un program în care pledează pentru poziţia europeană şi internaţională a comunei Molenbeek, inclusiv în relaţia cu România şi Europa de Est în general, susţinând consolidarea clasei medii din Molenbeek, ca bază a democraţiei, progresului social şi economic, în care cetăţenii români rezidenţi în comună să se regăsească.

Un alt român din Belgia, Cristian Bulumac, candidează din partea Ecolo/Groen în Etterbeek „pentru o viaţă mai bună pentru toţi locuitorii comunei, pentru locuri suficiente în şcoli, pentru mai multe spaţii de joacă şi spaţii verzi, pentru siguranţă pe stradă, pentru schimburi culturale mai bune şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor administraţiei cu cei care locuiesc în comună”.

”Aţi venit în Belgia pentru o viaţă mai bună. Şi aţi rămas pentru că aici lucrurile par să meargă mai bine şi uneori mai uşor. Aici ştiţi că munca vă este răsplătită. Suntem într-o altă ţară şi poate ne e dor sau ne dorim să ne întoarcem acasă. Dar până atunci aici este casa departe de casă. Locul unde trăim, muncim, ne simţim bine şi găsim un acoperiş deasupra capului seara. Iar locul ăsta există şi se menţine prin activitatea unei administraţii. Una care nu vorbeşte limba română, nu ştie ce te deranjează şi nici ce ţi-ar place, nu încearcă prea mult să te integreze ci se mulţumeşte cu un minim de interacţiune. Pe 14 octombrie urmează alegerile locale în Belgia, alegeri care decid cine administrează zona în care locuieşti, cine decide taxele şi modul în care administraţia interacţionează cu tine. Ca cetăţean român înscris la administraţia comunei, ai dreptul să votezi şi ai un cuvânt de spus”, a afirmat Bulumac.

Răzvan Hoinaru candidează din partea partidelor politice belgiene Centre Democrat Humaniste + Christian Democrats & Vlaanders pentru a ocupa un loc de consilier local în Bruxelles, unde comunitatea românească este a doua ca dimensiune, „ceea ce ȋnseamnă un mare aport de taxe pe care românii ȋl aduc bugetului de stat belgian”.

„Deşi plăteşti taxe şi munceşti poate mai mult decât alţii, nu beneficiezi de aceaşi reprezentare publică. Există un principiu al unei democraţii şi societăţi sănătoase, <<nici o taxare fără reprezentare>>. Oraşul Bruxelles are un buget de 803 milioane de euro, fiind unul dintre cele mai bogate oraşe din lume. Nu prea pare, aşa este? Unde stai tu, strada este adesea murdară dat fiind sistemul de colectare al pungilor de gunoi, creşele sunt supra-aglomerate, şcolile nu se adaptează ȋntocmai copiilor a căror limbă nativă nu este franceza sau neerlandeza, iar aglomeraţia ȋn trafic este cruntă”, a explicat Hoinaru necesitatea prezenţei la vot.

Acesta a precizat că în Consiliul Local Bruxelles nu este nici un român, deşi capitala Belgiei este un oraş internaţional, unde românilor le este greu să se facă auziţi, pentru că nu se susţin ȋntre ei, deşi prin forţa numerică a comunităţii ar putea să contribuie la luarea de decizii publice.

Candidatul român a ajuns ȋn Belgia ȋn urmă cu nouă ani, fiind economist de profesie, şi lucrează la Parlamentul European.

Rombel (Români în Belgia) reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, înfiinţată în anul 2002, având peste 10.000 de membri.

Sursa: Gândul.info

Sediul Comisiei Europene, in Bruxelles, 25 martie 2014. OCTAVIAN CARARE / MEDIAFAX FOTO